Fake-urile: industrie pentru unii, mândrie pentru alții

Hublot pe încheietura unui taximetrist, o geantă Hermes în RATB și Ray Ban-uri la 99RON pe internet. Doar câteva exemple de fake-uri pe care le întâlnim în fiecare zi pe stradă. Asta ca să nu băgăm în discuție sutele de genți LV pe care le recunoști ca fiind fake-uri de la distanță, având alt logo pe ele. Dar cine e dispus să dea niște lei pe un fake nu are „background-ul” să știe cum arată un original. Doar au auzit de la TV că nu știu ce vedetă a dat niște mii de euro pe o geantă LV.

Eu nu înțeleg obsesia pentru fake-uri, lăsând la o parte răul pe care îl face retail-ului, pentru că nu este absolut deloc credibil. Degeaba ai un ceas de zeci de mii de euro la mână dacă tu ești taximetrist. Care e rolul acelui fake? Te crede cineva? Până și tovărășii taximetriști știu că e fake, deci nici măcar în fața lor nu te poți lăuda. Sau dacă tot mergi pe replici, măcar ia unele cât de cât credibile. Nu îți lua un Hublot, încearcă și tu cu un Longines, spui că l-ai prins la reducere și ai dat „20 bulioane” pe el. Eventual, după ce ți-a ieșit un bilet șmecher la pariuri. Totul stă în poveste.

Aceeași poveste o regăsim și la dive, care știu că nu pot da bine la like-uri pe Facebook dacă nu apare în poză măcar o geantă scumpă. Dacă colega aia nasoală a primit o geantă scumpă, vrei să ai și tu una, doar că nu ți-o permiți. Asta e, știi pe cineva care le aduce din Turcia/China și te poate rezolva cu puțini lei.

Ok, da, cunosc și persoane cu bani care își cumpără accesorii de lux originale și merg cu metroul, pe jos sau accesorizează o geantă de 800 euro cu un tricou de la Zara. Dar na, asta înseamnă să ai stil, să poți jongla cu produse din range-uri diferite de preț, într-o ținută mișto. Vorbim de cu un totul alt profil social sau economic și nu intră în povestea noastră.

E distractiv când vorbim doar despre piața din România, cum diverși/diverse cumpără fake-uri doar pentru a se lăuda altora de nivelul lor cu noile achiziții. De obsesia noastră de a ne lăuda cu lucruri pe care nu li permitem, cu vacanțe pentru care face împrumut la bancă sau mașini scumpe parcate în fața garsonierei din Berceni.

Dacă tragem puțin o linie și privim la nivel global, cifrele devin imense. Vă las o simplă cifră aici: industria fake-urilor a atins în 2016 cifra de 1.7 trilioane de dolari, potrivit International Anti-Counterfeiting Coalition. Ce falsificăm? Cam orice. De la genți de lux, parfumuri, telefoane, jocuri, banane și căpșuni. În topul produselor contrafăcute rămân adidașii. Toți vrem o pereche de Superstar la 150 lei.

Superstar-shop.ro vinde

Superstar-shop.ro vinde „produse originale”

Oficial, 2.5% din toate bunurile tranzacționate la nivel global sunt falsuri și aici nu intră nimic din pirateria digitală (Ami, vezi, dacă nu urmezi sfaturi de pe net, nu crești procentajul). Procentajul crește atunci când ne mutăm atenția către information and communication technology (ICT), unde media este de 6.5%. Practic, 1 din 5 telefoane vândute la nivel global este fake. Bun, bun, dar ne plac iPhone-urile de la 100 dolari.

Conform unor cifre din 2016, cele mai piratate branduri la nivel global sunt: Rolex ,Ray-Ban, Louis Vuitton și Nike. Doar că Nike în categoria cea mai contrafăcută.

Așa a apărut Alibaba Big Data Anti-Counterfeiting Alliance, cu 20 de membri precum Louis Vuitton sau Swarovski, cu singurul scop de a identifica și bloca anunțurile ce vând produse piratate. De ce presiune pe Alibaba? Well, chinezii vând 14.5 miliarde de produse anual, comparativ cu cele 5 miliarde plasate de Amazon. Aparent, au un sistem care scanează 10 milioane de anunțuri în fiecare zi, iar în ultimile 12 luni au reușit să închidă peste 180.000 conturi care se ocupau de tranzacționare de produse pirat. De asemenea, au oferit informații cu ajutorul cărora au fost închise peste 675 locații în care se produceau produse contrafăcute. Good guy Alibaba.

Râdem, glumim, dar vorbim de o industrie a fake-urilor de X ori PIB-ul României. În New York, dacă mergi pe Canal Street, te așteaptă băieții cu un catalog printat, doar pui degetul pe produsul pe care ți-l dorești și în câteva minute apare asistentul cu produsul tău, ambalat și în punga magazinului. Cred că în curând o să dea și o chitanță fake, să te poți lăuda și cu ea. Dar aici vorbim deja de fake-urile scumpe, ori de produsele originale furate din fabrici sau de pe transport. Cum majoritatea produselor contrafăcute au ca sursă China (63,2% din capturi) există o presiune foarte mare, mai ales din partea SUA care au cel mai mult de suferit din cauza pirateriei asupra site-urilor gen Alibaba.

Noi suntem încă în etapa fake-urilor de cea mai proastă calitate, cu nume scrise greșit, cu design-ul unei genți, dar cu logo-ul altui brand și așa mai departe. Nici măcar la fake-uri nu stăm bine.

Dar avem Hublot la mână și LV pe braț.

1 răspunde

Urmăritori & Pingbacks

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns