Fashion Marketing: varianta anilor 1900

În 2016 este simplu să faci orice, indiferent că vorbim de o campanie pe „digital” ori de o ședință foto pe străzile din Florența (și apoi dai un comunicat de presă laudandu-te că ai lansat o colecție la Pitti Uomo). Totul este la îndemâna oricui. Dar întorcându-ne un secol în spate, în America începutului de secol XX, descoperim o altfel de lume, unde oamenii de abia începeau să se obișnuiască cu filmele, cu fotografiile și cu reclamele ce deja apăreau în revistele mass-market, distribuite în toată America.

Deși companiile foloseau deja reclamele, până în anii 1880 majoritatea se bazau pe cuvinte, nimic mai mult, atât de simplu. Texte prin care descriau avantajele produselor/serviciilor și eventual introduceau și o ilustrație simplă, mai mult ca o completare a descrierilor.

Reclama Ziar 1880 - Sursa: vintageadbrowser.com

Anii 1900 și marketing-ul

După 1880 lucrurile au început să se schimbe iar imaginile au început să vândă din ce în ce mai bine, mai eficient și mai mult. Companiile își doreau să vândă și, mai mult, voiau să treacă de la nivelul de mici magazine locale la distribuție națională, realizând astfel puterea de cumpărare a poporului american, aflat în plină schimbare socială și economică.

Vorbim de începuturile industriei, de primele încercări de „soft selling” pe care publicul le descoperea. Focusul nu mai era pe produs, ci pe imaginea și pe contextul în care era acesta. Dar na, acum este atât de familiar conceptul încât nu are rost să îl detaliez. Pe de o parte avem cămășile și gulere detașabile (despre care vă scriam aici) produse de Cluett Peabody & Company si pe altă parte avem agenţia Calkins and Holden şi pe tânărul artist J. C. Leyendecker.

Așa a apărut „The Arrow Collar Man”! O serie de ilustrații transformate în reclame de Leyendecker pentru Cluett Peaboby, pentru a le promova produsele. Prin talentul său Leyendecker a creat ce urma să devină un „sex simbol” și un „fashion icon” pentru America, între anii 1905 și 1931. Era idealul bărbaților și pasiunea ascunsă a femeilor. Vorbim de un personaj fictiv, un desen care primea scrisori de dragoste la „redacție” și cereri în căsătorie. Da, vorbim totuși de poporul american, nu trebuie să ne mire prea tare; candidează Trump la președinție și asta spune suficient.

Arrow Collars and Shirts (1907) J C Leyendecker - 003

The Arrow Collar Man

Cu puțină creativitate, cu un strop de geniu, au reușit să creeze o imagine fictivă ce era întruchiparea dorințelor bărbaților, principalul target al reclamelor. Toți își doreau să arate precum „Arrow Collar Man”, să aibă viața acestuia (petreceri, prieteni, halat de mătase, o femeie frumoasă la braț) și să îmbrace precum acesta. Este frumos când descoperim, ca în multe dintre reclamele pe care le vom vedea mai jos, că l-au avut model pe Charles Beach, partenerul de viață al lui Leyendecker. Da, acesta era homosexual și da, acesta nu folosea poze pentru ilustrații, ci modele reale ce pozau pentru acesta și pentru ilustrație. Era o odă adusă de artist iubitului său și în același timp un „icon” al societății americane. În multe dintre pozele de mai jos, dacă vă uitați cu atenție, personajele masculine se privesc cu admirație, unul pe celălalt, ignorând deseori personajul feminin din compoziție. Și nimeni nu era scandalizat.

Era o perioadă de schimbare din punct de vedere socio-cultural, sfârșitul secolului XIX. Atenția oamenilor a început să fie din ce în ce mai mult captată de aspectul fizic al unei persoane și nu de calitățile acesteia morale și intelectuale (aha, de atunci a început totul, am dus-o noi la extremă). Femeile încep să folosească cosmetice și machiaj, iar bărbații devin din ce în ce mai mult consumatori de articole vestimentare elegante, în special gulere minune. Așadar, ne pregătim să intrăm într-o eră a „merchandising-ului” din magazine, care își transformă genial vitrinele cu ajutorul manechinilor și a celor ce urmau să devină „visual merchandiseri”, ademenindu-i pe oameni să le treacă pragul și să lase din ce în ce mai mulți bani la casele de marcat. 

În anii 1920 campania era în momentul maxim reușind să vândă peste 4 milioane de gulere săptămânal. Da, 4 milioane.  J. C. Leyendecker și-a pus ulterior semnătura pe aproape 322 coperți ale „The Saturday Evening Post”, a colaborat cu branduri precum Kuppenheimer (vezi mai jos imagini și cu ilustraţiile pentru ei) și multe altele. Citeam undeva zilele trecute cum că tot universul de lux, bunăstare și sexualitate creionat de Leyendecker a influențat până și petrecerile și setup-ul din „The Great Gatsby” al lui F. Scott Fitzgerald.

Cred că din același motiv, pentru care m-am oprit asupra acestor reclame, ador și coperțile de la Bucharest Gentleman. 

Operele de artă

Surse foto: Pinterest.com, Americanartarchives.com

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns