De ce se împarte piața în două: Fast Fashion sau Quality

Se tot discută despre fast fashion, despre calitatea scăzută a hainelor sau cum branduri gen Zara sau H&M își schimbă colecțiile cu o viteză incredibilă. Dar lumea se vaită că tricoul de la H&M s-a rupt, blugii de la Zara s-au decolorat la prima spălare. Totuși, li se pare mult să dea 600 lei pe o cămașă de la Brooks Brothers sau vreo 2000 lei pe un sacou de calitate, iar despre made-to-measure nici nu are rost să vorbesc.

Fast Fashion

Las aici un fragment dintr-o carte pe care am răsfoit-o anul trecut (parcă) pentru a ne da seama de modul în care Zara vede business-ul.

“Zara’s product managers keep in touch with stores, seeking feedback from customers and monitoring the popularity or otherwise of items. Tills are computer-linked with headquarters, providing a constant stream of sales data: ‘We know within a day or so whether or not a product is successful.”

Inside a Moroccan factory that supplies denim products to Inditex | Source: BusinessOfFashion

Inside a Moroccan factory that supplies denim products to Inditex | Source: BusinessOfFashion

 Inditex produces 948 million garments each year — or, 50,000 different products, shipped in two deliveries per week to more than 6,500 stores in 88 markets as well as the warehouses that support online businesses in 27 countries.

Când ne uităm la cifre, ne putem da seama și ce este în spate: logistică, deadline-uri și negocieri de prețuri. Știm bine că prețul per bucată pentru 10k este infim față de cel pentru 1k, iar presiunea pusă pe fabrici, să respecte deadline-urile, este uriașă.

Am fost în fabrici și am prins multe termene de livrare pentru branduri de afară. Vorbeam cu oamenii de acolo și îmi spuneau că de o lună lucrează și sâmbăta, și duminica, pe aceeași bani pentru că are fabrica de respectat o comandă pentru Germania. Și comenzile mele erau amânate pentru că nu mă puteam bate cu zeci de mii de bucăți. Apoi vedeam cum în curtea fabricii intrau 10 sau 15 camioane pentru a încărca o comandă.

“Fast, good, or cheap. Pick two.” Ceva de genul.

Se caută prețul mai mic la orice. Poți să folosești lână 100% care să coste și 2-3 euro sau poți folosi lână 100% de 20-30 euro/metru. Nu mai zic de bumbac sau mătase. Pasul la cusătură poate să fie des sau poate să fie în an în paște. Poți să ai un departament de tiparistică și o croială care să pice bine pe targetul tău. Sau poți să faci în continuare niște haine oribile, dar ieftine.

Materialele oricum încep să scadă în calitate. Acum câțiva ani, chiar și la Zara, H&M sau C&A găseai materiale 100% naturale. Ușor, ușor, au început să dispară. Am văzut sintetic și la branduri de „lux”, de prin mall-urile noastre. Suntem la paltoane de 80% lână, 20% poli. În curând, vom ajunge la 50-50 (unii sunt deja acolo, „trendsetterii”) și trendul va continua. Ne vom bucura când vom cumpăra un tricou din bumbac 100% sau o pereche de pantaloni din 100% lână.

Quality?

Avem și tabăra cealaltă. Avem brandurile care au știut să se poziționeze, au știut să vină cu un produs de calitate, indiferent de preț. Au pus accent pe producție, pe calitatea manoperei și a materialelor. De aceea, avem blugi care rezistă trei sau patru ani și alții care rezistă un sezon. Dar costă. Trebuie să scoți bani buni din buzunar. Vrei un pulover din cașmir? Trebuie să scoți 500-600 lei din buzunar. Vrei un sacou dintr-o lână ușoară, care să nu atârne pe tine precum un sac? Ok, să ai pregătiți 500-600 EUR. Vrei o pereche de pantofi care pe care să nu apară cute încă de la prima purtare și care să nu se dezlipească după câteva luni? Costă.

Ce formează prețul unui produs quality sau high-end? Uneori, aproape jumătate este reprezentat de costul materialului. Cantități mici, prețuri mari. Urmează manopera. Dacă e manoperă proprie, te va rupe. Salarii, echipamente, locații, chirii, utilități, accesorii și materie primă pe care nu o iei prima dată în considerare (ață, nasturi, inserții, căptușeli). Apoi, intervine marja de profit. Cu cât este mai mare și mai recognoscibil pe piață, cu atât îți permiți să îți mărești marja.

rolls-of-fabric-1767504_1280

De ce se rupe piața în două?

Pentru că lumea nu a știut să se adapteze.
Multe firme nu au avut puterea să își îmbunătățească produsul și nici nu le permite brandul. În același timp, nu au nici puterea financiară să își scadă costurile de producție (implicit prin creșterea producției) pentru a micșora substanțial prețurile. Nu au vreo șansă să devină competitivi. Și dispar. Oamenii ori vor „fast and cheap”, ori vor „quality”. Dacă ai de ales între 3 produse, unul 100 lei, altul la 200 și altul la 400, te vei duce ori la cel mai ieftin, ori la cel mai scump.

Pentru că asta se caută. În special pentru produsele mici, de care nu ne pasă prea mult. Toți vrem tricouri, ieftine, colorate, marfă, pe care să le purtăm de 3-5 ori și apoi să se retragă pe raftul de „tricouri de casă”. Nu vrem să investim mult într-un tricou. Dar vrem să investim într-o pereche de pantofi, chiar și noi, bărbații. Paltonul vrem să fie de calitate și nu luăm unul la 200 lei.

Poți da 20-25 euro pe o pereche de șosete din mătase pentru pantofi sau îți poți luă vreo 10 de banii ăștia, colorate și simpatice și să te lauzi pe Facebook cu ele. Ce alegi?

Trebuie să învățam să cumpărăm haine, să știm când e cazul de „fast fashion” și când de „quality”. La quality mai este și periculos. De ce? Pentru că sunt multe branduri care nu își respectă clienții și cer prețuri enorme pentru niște produse de rahat, pe care le poți găsi lejer, într-un magazin de mass-market, la 10-20% din preț.

Plus, ce mi se pare cel mai important: hai să încurajăm și designerii români. Mici designeri care încearcă să aducă ceva nou pe piața asta, acaparată de branduri de afară. Să cumpărăm de la ei, să vorbim despre ei, să îi ajutăm. S-ar putea să găsim produse de calitate, lucrate cu atenție la un preț sub cel pe care îl practică anumite magazine de „brand”. Încă un avantaj: nu te vei îmbrăca precum colegul tău de la birou, care și-a cumpărat haine tot din Mall.

8 raspunsuri
  1. Ionuț Staicu
    Ionuț Staicu says:

    Păi și ce te faci când cumperi un produs scump – hai să zicem un tricou – în ideea că-i și bun și vezi că după prima spălare parcă nu mai e atât de lung ca atunci când l-ai cumpărat, la a doua spălare nu mai este negru, este gri închis șamd?

    Cred că ar fi util să apară articole care te învață să diferențiezi un produs bun de un produs prost direct la raft, astfel încât prețul să nu (mai) fie singurul criteriu care te ajută să decizi dacă un produs e bun sau nu.

    Răspunde
    • Alexandru Nestian
      Alexandru Nestian says:

      Foarte bine punctat. Prețul nu trebuie să fie un factor decizional principal. Eu, cel puțin, nu îl văd așa. Întâi vreau să verific materialul (etichetă și atingere), apoi croiala (cum pică pe mine și cum mă simt în el). Acum, oricât te-ai uita la un produs e greu să îți dai seama dacă iese culoarea sau nu, e un mic risc aici.

      Dar nu zici rău, trebuie să mai apară astfel de articole. Încerc să scriu un ghid, în perioadă următoare, de cumpărături și cum să verifici produsele. Mersi de feedback, Ionuț!

      Răspunde
      • Ionuț Staicu
        Ionuț Staicu says:

        Eu detest să fac cumpărături aproape la fel de mult cum detest brocoli. Prin urmare… fac cumpărături de haine relativ rar și doar când am nevoie. Deci fie că verific croiala sau materialul la raft, fie că verific o secvență ADN, am același rezultat (nul).

        Răspunde
  2. Stefan
    Stefan says:

    H&M si Zara au si acum pulovere 100% lana dar nu mai este calitatea de acum cativa ani(vorbesc de prima firma deoarece am de la ei pulover din lana merinos luat acum 5 ani si unul luat anul asta).Daca vrei va dau un producator roman de camasi care face pe comanda si bine lucrate la 150-165 ron/camasa?

    Răspunde
  3. George-Razvan Dascalescu
    George-Razvan Dascalescu says:

    Cred ca pentru Romania trebuie luat in calcul si puterea de cumparare sau acest articol este adresat doar celor care isi permit pantalon la 250€,pantof la 3-400€ samd. Daca iti permiti asa ceva si ramai tot la zara&co inseamna ca nu prea stii si acest articol e perfect.

    O zi buna!

    Răspunde

Urmăritori & Pingbacks

  1. […] 5 „indicatori” cu care jonglezi atunci, dacă dorești să te poziționezi pe o piață high quality: costuri de producție, costuri operaționale, customer service, prețuri de vânzare și un […]

  2. […] lucru este cert: industria modei o să se schimbe drastic în următorii 10-20 ani. Tehnologia evoluează într-un ritm incredibil și multe branduri și creatori de modă nu o să ți…. Acum 10 ani nu ne gândeam că o folosim Uber, AirBNB sau cloud-ul la nivelul de astăzi. Poate […]

  3. […] despre cum se face consultanță vestimentară la noi. Usor, usor voi atinge si subiectele mass-market, fashion retail și multe altele, dar din […]

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns