Trei scurte despre angajați și angajatori

T

Unu.

Merg în Promenada cel puțin o dată pe zi, fiind cel mai apropriat mall de birou și showroom. De ceva timp au implementat acel sistem de parcare cu „valet”, pentru că ai nevoie să te dai mare până și la mall. Na, fiecare cu poftele sale. În schimb mi se pare puțin „tristă” implementarea. Sunt doi băieți la costum și mănuși albe care stau lângă barieră și te întreabă mereu  dacă dorești valet în schimbul a 15 lei sau ceva. Stau acolo în picioare, punând aceeași întrebare la fiecare nouă mașină și primind probabil mai mereu un refuz jenat. Sincer, îmi este mie rușine de câte ori le spun „nu de data asta, poate data viitoare” (într-o zi am fost de 3 ori în mall în interval de câteva ori și de fiecare dată i-am refuzat) pentru că îmi este rușine să le zic „nu vreau acum și nici data viitoare și tot așa”. Înțeleg psihologia asta de a-i pune acolo încât unii care nu pot spune „nu” niciodată să accepte. Dar nu e corect.

Cu puțin interes se putea implementa acest sistem în dreptul intrărilor în mall prin parcare. Eliberai 5 locuri de parcare brănduite cu Valet Parking și valeții să stea într-un spațiu frumos organizat acolo (un scaun măcar) și tragi mașina în fața intrării, cobori, lași cheia și mergi în treaba ta. Mai uman și decent pentru oamenii aceia. Orice altă variantă sună mai bine. Sunt curios cum au implement cei din AFI asta căci din câte îmi amintesc la ei valetul stă pe lângă intrarea și te preia de acolo sau ceva

Doi.

Tot într-una dintre vizitele din Promenada din lipsa de inspirație am ajuns să mănânc la Pizza Hut. Ochii în telefon, nervos, email-uri, certuri. Mă așez la masă, mă uit prin meniu și apoi ridic privirile. Tot staff-ul era format din adolescenți, 18-20 ani. Puși pe glume, râdeau între ei, chicoteau, servire impecabilă. Mi-au pus zâmbetul pe buze pentru că rar am mai văzut prin localurile din București un staff format într-o astfel de proporție covârșitoare de „summer jobs”. Și părea că lor chiar le plăcea acolo. Asta mi s-a părut tare. Oameni care se simțeau bine la job alături de colegii lor (și nu merg să ceară poziție de GM din prima și 3000 EUR salariu lunar). Spre deosebire de cei de la Mc sau KFC care nu sunt niciodată veseli sau puși pe glume și îți transmit și ție starea asta negativă.

Trei.

Peste drum de Pizza Hut (da, știu, tot Promenada) este un stand de waffles, același brand cred cu cel din AFI de lângă Cinema. Doi angajați. Un băiat simpatic care se ocupă cu casa și cu ceva hârtii și o doamnă de vreo 45-50+ ani care se ocupă de preparate. Era nouă, îl mai întrebă detalii pe coleg care îi explica merg clar și mișto, eu stând și admirându-i. Alt lucru super mișto. Câți ar mai angaja la o astfel de vârstă pe cineva? Jos pălăria. Și pentru ei și pentru cei de la Pizza Hut.

P.S. Mi-am găsit coleg la iTUX and he’s awesome.

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alexandru Nestian

Manager & co-founder @ the fashion start-up iTux, 6 years market experience, digital savvy, blogger

Instagram

Social Media